Televiziunea influenţează , în mod inevitabil, prin limbajul utilizat. Puterile sale de convingere şi de atracţie s-au dovedit a fi supranaturale şi sunt dublate de o abilitate subtilă şi teribilă de a corupe. Pur şi simplu nu avem puterea să ne desprindem de extraordinara ei putere de seducţie. Limba română, aşa cum este vorbită la televizor sau radio, este invadată de greşeli. Acest fapt îl observă oamenii de cultură, dar îl confirmă şi lingviştii, care nu încetează să constate nenumăratele greşeli pe care le fac prezentatorii. Întâlnim cel mai des în presa scrisă lipsa semnelor diacritice specifice alfabetului românesc. Lipsa diacriticelor este un semn de comoditate şi neglijenţă, bazat pe mentalitatea veşnică a românului : “ lasă că merge şi aşa”. Această răspândire a scrierii fără diacritice se datorează în special internetului şi poştei electronice , dar şi cunoaşterii limbii engleze de către tineri, pentru că de cele mai multe ori diferenţele dintre sistemul de punctuaţie românesc şi cel englezesc nu sunt conştientizate, iar folosirea în paralel a celor două modele distruge orice idee de regulă. În ceea ce priveşte structurarea textului ne confruntăm din ce în ce mai des cu prezentarea confuză a informaţiilor, incoerenţa frazei, formulări eliptice sau repetitive din care numai cine ştie dinainte despre ce e vorba poate înţelege ceva. Surplusul de mesaje reduce drastic din precizia şi importanţa fiecărui text în parte. Există riscul ca toate aceste greşeli şi neglijenţe să fie acceptate de întreaga societate, devenind astfel norme.
În domeniul morfologiei, cele mai frecvente greşeli privesc formele vroiam, vroiai, vroia etc. : „Asta vroiam să te întreb”, (NaŃional TV); „Vroiam să te întreb şi atunci cum te-ai simţit”, ( B1 TV); „bărbatul vroia să ajungă în localitatea vecină”, (ProTV).
Alte forme utilizate greşit :
- conjunctivul să aibe (folosit la toate posturile de televiziune, chiar şi de preşedintele Traian Băsescu): “campania trebuie să aibe succes” (TVR);
- indicativul prezent trebuiesc : „Bordurile trebuiesc puse”, (B1 TV);
- erori tipice care ţin de încadrarea unor verbe la o altă conjugare: „Nu v-ar displace să vă oferim un bilet.” [corect: displăcea] (TVR 2);
- accentuarea greşită a formelor verbale de imperativ: „Spuneţi-ne un lucru!” [corect: „spuneţi-ne”] (Antena 2); „Credeţi-mă!” [corect: „Credeţi-mă!”] (Naţional TV);
- forme incorecte de genitiv: „Ca familia sorei poliţistului să aibă grijă de copil” (Naţional TV; corect: surorii), „finalul săptămânei modei la Paris” (Antena1); „amiezei” (Prima TV);
- forme de plural utilizate eronat :„aceste semnuri”,( Antena 1); „coşmare” (Antena 2), “ succesuri” (folosit de unele vedete)
- extinderi ale pluralului în -i :„Orice revoluţie are victimile ei”, (TVR),
- forme de plural de la substantive defective de număr („Restaurante cu diferite specificuri” ( OTV).
În ccea ce priveşte adjectivul, principala eroare identificată este cea prezentă în forma de feminin ultimile (în loc de ultimele): „ultimile puteri” (Naţional TV); „ultimile două meciuri” (Naţional TV).
În sintaxă, una dintre cele mai frecvente greşeli este omiterea prepoziţiei pe la pronumele relativ care: „preţurile care le puneau ei în plus” (Realitatea TV);„un dosar care îl cunosc” (B1 TV).
La fel de des apar diferitele tipuri de dezacord:
- între subiect si predicat : „Ce-s cu fiţele astea de doi lei?” (OTV); „cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut” (Realitatea TV).
- alte exemple de dezacord: „Parcarea maşinilor pe şoselele sau pe trotuarele aflate pe traseul summitului vor fi interzise.” (Realitatea TV); „Fac fiţe echipa de colaboratori.” (B1 TV) „Victimele au fost preluate de oamenii de la ambulanţă şi transportaţi la spital.” (Pro TV);
- dezacordul în caz al adjectivelor care determină substantive feminine la genitiv-dativ este prezent destul de des: „în situaţia acelei legi deja intrată în vigoare” (Realitatea TV); „în urma exploziei produsă la un depozit de armament” (OTV).
O statistică realizată de CNA în 2007, ne arată că cele mai multe abateri sunt de dicţie, ortoepie, ortografie (37%), greşeli care dovedesc nivelul redus al cunoştinţelor lingvistice ale vorbitorilor. Greşelile de dicţie sunt urmate ca număr de distorsiunile în sfera vocabularului (27%)., aici intră necunoaşterea sensurilor unor cuvinte, exprimările pleonastice, barbarismele, clişeele verbale,etc. Erorile de topică, sintaxă, frazeologie sunt în proporţie de 22%, iar cele mai puţine greşeli sunt cele de morfologie (14%).
Bianca Mitu
Foarte bun articolul. Motivatie!
RăspundețiȘtergere